23
Oct
Fiecare zodie are o profunzime, o dorinta fundamentala care o motiveaza, ceva care o face diferita fie că nativii ei sunt conştienti de acest lucru sau nu. Aceasta nevoie de bază se manifesta în moduri diferite pentru oameni diferiţi. Despre Fecioara se spune in general ca nevoia ei este legata de ordine, de curatenie sau perfectionism. Dar nu aceasta este motivatia ei interioara ci discriminarea. Nimeni nu este mai discriminator decat Fecioara. Un simplu da sau un simplu nu – nu functioneaza; niciodată nu este doar alb si negru. Opţiunile de acest tip implică un univers simplu, iar universul Fecioarei este arareori simplu. Este mai mult ca un puzzle imens si nemărginit, şi scoate din minti o Fecioara daca nu are imaginea de ansamblu inainte de a se apuca sa il asambleze. Discriminarea este o facultate fina dezvoltata de Fecioara. Se poate vedea în alegerea prietenilor, iubitilor, mancarii, ideilor, stilului de viaţă, hainelor, lecturii, gustului artistic sau orice altă zonă în cadrul careia vor fi facute alegeri. Dar pentru a fi perfecţionist trebuie sa fi idealist, sa ai un ideal a ceea ce este perfect. Şi Fecioara nu este o idealista. Este una dintre cele mai realiste, probabil semnul cel mai realist ale zodiacului. Fecioara nu este in cautarea unei lumi perfecte si utopice, ea foloseste ceea ce are la dispozitie. Elementul de pământ este elementul care tine de acceptarea realităţii. Şi nici un perfecţionist nu va accepta vreodata realitatea asa cum este ea.
Mitul asociat zodiei Fecioarei este cea de-a 9-a munca a lui Hercules, obtinerea centurii Hippolytei. In acest mit, Hercule intalneste amazoanele si o ucide pe regina lor, un lucru care nu era absolut necesar. Fecioara, desi uneori asociata cu “fecundarea” sau maternitatea reprezinta altceva caci zona abdominala indicata de zodia Fecioarei nu are legatura cu “pantecul roditor” al femeii ci cu absorbtia si nutritia. Avem aici o feminitate razboinica. Fecioara reprezinta amazoanele independente, necasatorite, multumite de propria persoana si totusi oferindu-si feminitatea atunci cand considera ele de cuviinta. Dorinta Fecioarei este de a fi propria sa stapana care trebuie sa isi depaseasca teama de a nu-si pierde identitatea. O relatie in care renunta la ea insasi o poate distruge, ea trebuie mai intai sa invete sa traiasca singura, sa se iubeasca pe ea insasi inainte de a perimite altcuiva sa patrunda in Universul sau. Fecioara este zodia casei a 6-a iar unul din atributele aceastei case este supunerea, deci menirea ei este sa nu cada in aceasta capacana, sa nu se lasa doborata de tenebrele pe care le poate aduce un parteneriat in care se poate pierde (fiind casa a 12-a de la a 7-a semnifica temerile, labirintul ascuns al subconstientului unei relatii, secretele) si sa reuseasca sa iasa la lumina la fel cum Hercules a scos-o pe Hesione din pantecele monstrului platindu-si astfel greseala de a o fi ucis pe Hippolyte.
Inaintea Fecioarei este Leul, zodia in care omul isi exprima potentialul creativ la maxim, dar spre deosebire de acesta, Fecioara se naste avand la dispozitie aceasta putere insa preocupata de reactia celorlalti fata de felul in care se exprima, o intereseaza critica sociala pe care o pot intalni actiunile sale asa ca este destul de grijulie ca nimeni, inclusiv ea sa nu aiba de suferit.
Fecioara are multe talente dar trebuie sa invete tehnica care ii va permite sa le valorifice. Este constienta de multitudinea de forme pe care le poate imbraca o idee dar se intreaba constant care ar fi cea mai buna. Inainte de a actiona verifica toate detaliile si incearca sa analizeze problema din toate punctele de vedere. Mintea ei activa permite oricarei noi perspective sa creeze o alta si inainte de a putea obtine controlul asupra situatiei poate sa isi piarda ideea originala si-atunci se blocheaza in plasa propriilor sale rationamente. Nu se poate misca si se revolta in sine pentru acest lucru. Trebuie sa invete sa discrimineze pentru a putea sa separe chestiunea centrala de multitudinea de detalii pe care si le poate imagina. Atunci cand evolueaza, Fecioara are viziune si aduce un simt al realitatii practice din multitudinea de detalii in orice proiect se implica. Nu isi risipeste energia, este succinta in gandire si este capabila sa vada toate aspectele oricarei probleme fara a pierde din vedere chestiunea principala.
Fecioara este, de asemenea, conectata cu imaginea alchimiei medievale. Fiecare Fecioara, intr-o masura mai mică sau mai mare, este un alchimist. Trebuie precizat insa ca alchimia medievala nu are nimic de-a face cu practica de a face aur, cum nici Fecioara nu are de-a face cu virginitatea. Dacă citiţi texte vechi de alchimie, veţi reciti în mod constant ca aurul din alchimie nu este aur obisnuit. Este substanţă transmutata, aurul interior, aur spiritual, aur creativ. Este vorba despre purificare, de a lua ceva brut şi crud şi de a-l transforma în aşa fel încât sa stralucasca potenţialul real din acel lucru. Fie că este vorba de maşina sa sau de corpul sau sau de psihic, acest proces laborios de transmutare are loc pe tot parcursul vieţii Fecioarei. Într-un fel sau altul, indiferent dacă este vorba de ea însaşi sau de alte persoane sau de lumea dezordonată, de activităţile sale, de mediul său sau de produsele mâinilor sale iscusite. Fecioara este încercarea de transformare alchimica. Nu este cu adevărat lumea exterioara cea pe care încearcă să o sintetizeze. Este viaţa. Şi viaţă, în cele din urmă, este ea însaşi.
Simbolul Fecioarei, foarte asemanator cu cel al Scorpionului, semnifica reflectia si dezvoltarea interna a sinelui (codita orientata spre interiorul m-ului) in timp ce simbolul Scorpionului sugereaza triumful sufletului si al spiritului deasupra materiei si are legatura cu transformarea. In Kabbalah de Isaac Myer acesta afirma “Când androgenul Scorpion – Fecioara a fost separat şi a fost creata Balanta sau Armonia din Scorpion, şi plasata între Scorpion (masculinul) si Fecioara (femininul) au apărut cele 12 constelatii sau semne, asa cum le avem acum.”
Pentru romani, Fecioara era asociata cu Ceres, Zeita Campurilor si a Recoltei, a agriculturii in general. Imaginea sa, braţele pline de spice de grâu, au fost simbolul Fecioarei. Ea face apel la puterea ascunsa in boabele de grau. Are legatura si cu rolul matern dar diferit de cel instinctiv si biologic, care sunt asociate cu Luna, aici fiind prepondernet elementul de pamant. Este o întruchipare a femininului, manifestarea sa concreta. Aici este vorba de trecerea cunostiintelor de la mama la fiica, principiul de procesare a cunostiintelor si de producere a propriilor noastre “roade”. Este trecerea de la natura “necultivata” la cultura.
Alice A. Bailey http://souledout.org/hercules/herculesvirgo/hercvirgo.html
Fragmente din “Astrology for Lovers”, Liz Green
“Complete astrology”, Alan Oken
27
Sep
Constelatia, care initial era formata din Ghearele Scorpionului, este cea mai tanara din Zodiac si singura care nu este reprezentata de o creatura vie. In Mitologia Greaca, constelatia reprezenta Balanta lui Astraea (identificata cu Fecioara), zeita justitiei. Astraea era fiica lui Zeus si a lui Themis sau, dupa alte mituri, a lui Astraeus si Eos. Este ultima zeita care a trait printre muritori si care s-a retras printre stele cu balanta in mana.
Si iata cateva dintre miturile care pot fi asociate Balantei :
Poate cel mai reprezentativ este cel prezentat in cartea « Astrology for lovers » de Liz Green, despre Tiresias, profetul orb. Tiresias, fiind favorizat de zeita Hera a avut sansa sa observe un miracol : doi serpi care se imperecheau in gradina sacra a zeitei. El a intrebat-o pe zeita care dintre ei simte cea mai mare placere, iar ea nestiind sa ii dea un raspuns, i-a dat favoarea de a-si petrece o parte din viata ca femeie pentru a putea experimenta ambele senzatii. La sfarsitul acestei perioade el a redevenit barbat si a fost chemat de catre Zeus si Hera pentru a raspunde la intrebarea cine simte mai multa placere : barbatul sau femeia ? La inceput a incercat sa fie diplomat, deoarece orice raspuns ar fi dat urma sa ofenseze pe cineva. Dar in final el spune adevarul – faptul ca femeia resimte mai multa placere – iar Zeus, infuriat ca ii este insultata vanitatea masculina, il orbeste. In Grecia antica orbirea este de multe ori simbol pentru « vederea interioara » si astfel el devine un profet.
Polaritatea barbat – femeie, comparatia, sunt metafore bune pentru zodia Balantei. Pentru Balanta nu este vorba doar de a gasi relatia perfecta, iubirea perfecta ci de a imbina lucrurile opuse cu darul diplomatiei sale. Balanta vrea experienta completa. Se oglindeste prin celalalt, simte prin celalalt dar toate acestea trecute prin prisma ratiunii si a comparatiei. Si de aici uneori nehotararea sau oscilarea Balantelor care poate duce la situatii nefavorabile caci asa cum spune Valens, cantarind prea mult ajungi sa iti doresti ceea ce au altii sau sa pierzi ceea ce ai castigat prima oara.
In ritualurile din Egiptul antic pentru viata urmatoare exista o balanta care cantarea sufletele mortilor. Anubis cantarea inima celor decedati in comparatie cu pana lui Ma’at, zeita adevarului si justitiei.
In mitologia greaca, Balanta reprezinta Carul de Aur al lui Hades. Povestea rapirii Persephonei este un mit grecesc bine cunoscut. Hades era fratele lui Zeus si al lui Poseidon, stapan peste lumea subterana. Carul sau de aur era tras de patru cai negrii si il folosea pentru a calatori in lumea de deasupra pentru a seduce nimfe. Acest lucru pana cand a vazut-o pe Persephona, fiica lui Demetra si a lui Zeus. Odata ce a rapit-o pe Persephona (« Cea care curma lumina ») lumea de sus s-a schimbat. Demetra era zeita agriculturii si a lucrurilor care cresc.
Adanc sub pământ, Hades deţinea toate bogăţiile minerale, dar obiectul sau favorit a fost un dar de la Ciclopi: un coif care-l face invizibil. Hades este atât de indragostit de frumusetea Persephonei, incat el o vrea pentru el, asa ca o ia cu forţa jos in regatul său, pentru a deveni regina a lumii subterane. Demetra jeleste pentru fiica ei pierduta şi cere ajutor celorlalti zei.
Theseus şi Peiritheus coboara la Hades în căutarea Persephonei, dar nu au succes. De fapt, ei sunt ţinuţi în captivitate de Hades, şi Heracles este trimis pentru a-i salva. El il poate aduce inapoi doar pe Theseus; Peiritheus este condamnat să rămână pentru totdeauna în lumea subterana.
Demetra este atât de distrasa de pierderea fiicei ei incat si-a neglijat indatoririle si toata vegetatia s-a vestejit. O mare secetă se extinde în lumea de deasupra. Zeus devine iritat, pentru că el asteapta un tribut şi, în cazul în care seceta continuă tributul lui nu va veni. Unele versiuni ii atribuie lui Zeus un motiv mai nobil pentru care o ajuta pe sora sa : faptul că el asemeni Demetrei işi doreşte să rectifice pierderea ei. În orice caz, el il convinge pe Hades, fratele său, să renunţe la Persephona, astfel încât Lumea de la suprafata sa poata deveni din nou verde şi luxuriantă.
Regula lui Zeus este că ea trebuie să isi împartă timpul între lumea de sus si cea subterana pentru totdeauna; patru luni din an ea trebuie să rămână cu soţul ei, în timp ce in restul anului ea o poate vizita pe mama ei, în lumea de la suprafata. Astfel, în fiecare an, lumea se retrage pentru o perioda de timp într-un loc rece până la 21 martie, atunci când Persephonei ii este permis să iasă din Lumea subterana si aduce primăvara cu ea.
Astfel, Balanta trebuie sa mentina echilibrul. Atrasa ca intr-un vartej de ideea parteneriatului, a casatoriei sau a relationarii este necesar pentru ea sa-si mentina personalitatea si sa nu isi piarda identitatea in aceste calatorii. In acelasi timp este un liant, uneste masculinul cu femininul, actioneaza ca un intermediar si se regaseste in ambele ipostaze. Si totusi de multe ori va recunoaste in sine conflicte adanci fie ca este vorba de intelect si emotii, de spiritualitate si materialism, de masculinitate si feminitate care de fapt, reprezinta conflicte profunde din viata. Si pe masura ce tanjeste sa se regaseasca pe linia din mijloc el poate deveni cel care restabileste echilibrul.
Bibliografie:
Dictionary of Greek and Roman Biography and Mythology
“Astrology for Lovers” de Liz Green
http://en.allexperts.com/e/h/he/hesperides.htm
24
Sep
« Se uita la lume cu luciditate, poate cu ochi acuzatori ; el nu tradeaza secretul pe care il poarta cu sine si care-l face sa fie rezervat. [..] Cand se confrunta cu problemele vietii adauga personalitatii sale acea magie pe care o are cel care se consulta cu invizibilul dar mereu prezentul inger gardian. » (Grant Lewi)
Una dintre cele mai controversate zodii din astrologie este Scorpionul. Dar de unde vine aceasta poveste?
In astrologia antica – egipteana, caldeana si ebraica – zodia pe care o numim astazi Scorpion era simbolizata de un Sarpe. Sarpele, cu privirea lui fixa si patrunzatoare, asemeni multor nativi din aceasta zodie, era considerat inteligent, apreciat pentru faptul ca se ghideaza dupa ratiune si nu dupa instinct, iar faptul ca isi schimba pielea reprezenta un ciclu continuu de reinnoire ; pentru unele culturi antice era nemuritor. Viata nativului Scorpion de multe ori poate fi impartita in capitole distincte, fiecare etapa aungand pana la distrugerea finala ca apoi sa urmeze o perioada de reconstructie, un nou inceput.
Şarpele este, de asemenea, în mitologia antică, un simbol al înţelepciunii pământului în sine – atemporal, vechi, ştiind secretul vietii al tuturor lucrurilor. El se misca aproape de pamant şi aude secretele de la rădăcina lucrurilor. De aici putem deduce alta trasatura a zodiei, aceea de a cauta adevarul si de a sapa pana in cele mai adanci profunzimi. In invatatrua biblica, Sarpele este cel care a tentat-o pe Eva cu marul cunoasterii in Rai. El este ingerul cazut, Lucifer. De aici se pot vedea trasaturile duble ale zodiei. Poate fi considerat buna sau rau, intuneric sau lumina caci este ambele. Are puterea binelui si-a raului. Poate distruge si poate reconstrui.
In Epopeea lui Ghilgamesh, acesta merge impreuna cu prietenul sau Enkidu, gigantul pe taramul celor morti. Drumul era lung pana la locul unde locuia Utnapishtim. A calatorit prin desert pana a ajuns la muntii unde scorpionii pazeau intrarea in lumea de dincolo. Un scorpion-om realizand faptul ca Ghilgamesh este doua treimi zeu si o treime om l-a intrebat de ce a venit la ei, iar el le-a raspuns : « Am venit sa imi vad tatal, Utanpishtim, care a primit permisiunea de a merge jos. Vreau sa-l intreb despre viata si moarte… » Asezati intre doua lumi, scorpionii pazesc cunostiintele vietii si ale mortii.
Akadienii denumeau constelatia Scorpionului ca si Girtab ceea ce semnifica lovitura dureroasa si « Locul in care cineva se duce la fund ». Pentru locuitotii de pe Eufrat era simbolul intunericuluipentru ca aducea cu el declinul soarelui dupa echinoxiul de toamna.
Poate nu atat de descriptiva ca si cea a sarpelui, totusi imaginea Scorpionului vine ca o completare. În primul rând, el este un animal izolat. Scorpionul ca si om, de asemenea, nu este o fiinţă colectivă. De obicei ii displac mulţimile şi preferă un mic cerc de prieteni de încredere sau partener unic. În al doilea rând, cu toate că Scorpionul este o creatura mortala (nu toate speciile au o intepatura fatală, dar toate dau muşcături urâte), el este complet neagresiv. Scorpionul nu va ataca alte animale. Pe de altă parte, dacă sunteţi suficient de neglijenti pentru a calca pe el, ei bine, este problema voastra, nu-i asa? Ar fi trebuit să fi avut atentie la ceea ce se afla pe jos. Ataca această creatură mică şi el va sari pentru a ucide, indiferent de cât de mare esti. Acest aspect este sugerta si in mitologia greaca. Scorpionul, invocat de catre Artemis pentru a-l distruge pe Orion, un gigant – mai mult decat un muritor dar mai putin decat o zeitate. El era fiul lui Poseidon, zeul marii si deseori se presupune ca al lui Gaia. Era puternic si frumos dar nearatand respectul cuvenit celor nemuritori are aceeasi soarta tragica ca multi dintre eorii din mitologia greaca. Nu sunt foarte clare motivele pentru care a suparat-o pe Artemis ele fiind diferite de la o versiune la alta. In orice caz, ea fiind zeita vanatorii si a razbunarii devenea violenta odata infuriata. Scorpionul invocat de ea l-a intepat pe orion si l-a ucis. Artemis l-a plasat in cer pentru a-l recompensa. Datorita ascendentei sale Orion nu putea merge la Hades asa ca a fost si el plasat in cer in partea opusa. Astfel cand una din constelatii rasare pe cer cealalta apune.
Dar aici avem doar partea distrugatoare a si razbunatoare a Scorpionului. Povestea nu se incheie asa. Caci nu putem vorbi despre Scorpion (zodie) fara sa amintim de Ophiuchus (« redescoperita » frecvent de catre profani si denumita drept a 13-a « zodie » ea fiind de fapt o constelatie), constelatia care la un moment dat intersecteaza cercul eliptic al zodiacului si este a doua din componenta acestui semn. Din punct de vedere tehinc este vorba de 2 constelatii : cea a Omului (Ophiucus) si cea a Sarpelui (Serpens). Picioarele lui Ophiuchus intersecteaza calea Soarelui ceea ce face ca influenta constelatiei sa se resimta asupra nativilor. Ophiucus este Asklepios, doctorul din mitologia greaca care a invins moartea si care este o preluare a egipteanului Imhotep. Elev a lui Chiron, este un doctor desavarsit care a reusit sa il inspaimante pe Hades, zeul mortii datorita talentelor sale curative si a talentului de reinvia mortii. In timp ce incerca sa il invie pe Orion, Hades il roaga pe Zeus sa il ucida cu tunet. Totusi pentru recunoasterea meritelor sale primeste un loc pe cer, langa Scorpion dar in opozitie cu Orion. Aici este imaginea Scorpionului care vindeca, care regenereaza, care renaste. Daca ar fi sa extrapolam putin aceste povesti am avea Sarpele care semnifica cunoasterea, pe Asklepios cel care pastreaza aceasta informatie si Scorpionul (ca si constelatie) care trebuie invis pentru a avea acces la Ophiuchus. De multe ori aceste mituri isi gasesc o aplicatie chiar dincolo de simbolism. Spre exemplu in medicina :
http://news.nationalgeographic.com/news/2004/06/0601_040601_tvsnakes1.html
http://www.sciencedaily.com/releases/2007/04/070415133122.htm
Aparna Gomes, un cercetator in acest domeniu spune: „Veninul de sarpe este un amestec complex de enzime si proteine toxice. Aceste proteine nu pot doar sa provoace moartea in organismul uman ci pot fi folosite si pentru tratamentul cancerului si multe alte boli.”
http://www.positifs.org/c/c-48C-1.htm
Atat cancerul cat si SIDA sunt boli care tin de zodia Scorpionului.
Povestea mai putin cunoscuta este cea a monstrului care a facut caii lui Apollo sa devina salbatici in mainile lipsite de experiente ale lui Phaethon. Aceasta ne reda o alta trasatura a Scorpionului : poate cauza mult haos si sa ramana neschimbat sau sa dvina mai puternic. In mit este vorba de un avertisment simbolic pentru cei care iau prea multa putere in mainile lor inainte de a avea suficienta intelepciune pentru a o folosi.
Exista o legenda fascinanta despre Scorpion: dacă il incoltesti şi nu-i dai nici o cale de evadare, el se va intepa pe sine insusi si va muri. Mesajul de aici este ca Scorpionul se va distruge mai degrabă el însuşi decat sa se supuna altcuiva. Pe de alta parte acest aspect mai sugereaza si capacitatea sa de autodistrugere.
Alt mit faimos este legat de una dintre cele 12 munci ale lui Hercules. El trebuie sa distruga Hidra. Acest mit descrie destinul real al Scorpionului. Hercule este trimis sa distruga o creatura mare si mortala numita Hidra, care traieste intr-o peşteră şi chinuie oamenii dintr-un sat. Hidra este o bestie asemanatoare unui şarpe avand noua capete de sarpe, fiecare dintre ele avand colti cu o otravă mortală. Este asemeni unui cuib de serpi. Doar ca, daca este tăiat este unul dintre capete, vor aparea altele 3 in loc.
Prima tentativa a lui Hercules este de a taia capetele dar isi da seama ca aceasta nu este o solutie. Atunci isi aminteste de invatatura unui profesor de-al sau care i-a spus ca Hidra nu poate suporta lumina. Deci, Hercule se lasa pe genunchi si ridica creatura in lumina. Aceasta arde si incepe sa moara. Ramane doar un singur cap, pentru că unul este nemuritor, iar in el se afla o bijuterie preţioasă. Hercule pur şi simplu il îngroapă sub o stâncă.
Explicaţia acestui mit nu este cu adevărat necesara pentru Scorpion. Mai devreme sau mai târziu, fiecare descopera Hidra din el insusi. Hidra poate însemna multe lucruri: gelozie, răzbunare, resentiment, furie, frustrare, violenta. Scorpionul este un semn al dorinţei intense; iar capetele Hidrei pot însemna multe dintre dorinţele inimii umane. Lasate să crească în întuneric, pot deveni otrăvitoare şi să ii distrugă pe altii. Dar ele nu pot fi tratate cu represiune. Trebuie înţelese, scoase la lumina, respectate ca si parte din propria persoana. Pentru Scorpion, toate fiinţele umane poarta in ele atat binele cat si raul. Este important să realizăm că Freud, fondatorul mare a psihologiei moderne adâncime, a avut Scorpionul pe ascendent. Aici se afla cea mai profundă semnificatie a mitului Scorpionului: a te împăca cu Hidra din tine şi vei cuceri lumea.
Bibliografie:
“Alan Oken’s Complete Astrology”
http://songsdomain.tripod.com/scorpiomyth/index.html : fragmente din cartea “Astrology for Lovers” de Liz Green
http://www.khandro.net/animal_scorpion.htm
http://www.astrology.com/aboutastrology/overview/mythology/scorpio.html